Test de supraviețuire fără Internet

Alegeți varianta corespunzătoare.

Atenție! Nu există răspuns corect sau greșit.

1. După ce vă treziți, cât timp durează până să accesați Internetul, indiferent de mod? (email, web, banking, Facebook, etc)

• Un minut.
• O oră.
• Șase ore.
• Nu îl accesez întreaga zi.

2. Presupunând că dețineți un smartphone, de câte ori verificați mesajele și activitatea de pe rețelele sociale în cursul unei ore?

• Cel puțin de zece ori, dacă nu cumva mai mult.
• Între trei și șase ori.
• De două-trei ori.
• O dată sau chiar deloc, odată ce nu dețin un telefon inteligent. 

3. Cum vă simțiți în momentul în care, fie că vă aflați acasă sau la birou, rămâneți fără conexiune la Internet?

• Furios(oasă), învârtindu-mă pe lângă router-ul wireless până când semnalul ar reveni.
• Extrem de frustrat(ă), plângându-mă tuturor cu privire la problema pe care o întâmpin.
• Încerc să mă preocup cu alte lucruri.
• Probabil nici nu aș băga de seamă.

4. Obișnuiți să cumpărați produse online?

• Haine, cadouri, produse pentru îngrijire corporală, orice, oricând!
• Da, fiind o persoană ocupată.
• Doar câteodată, însă prefer să probez sau să testez mai întâi produsele direct în magazin.
• Am încercat o singură dată sau niciodată.

5. Ce ați face dacă de mâine Internetul ar dispărea?

• Aș fi o persoană distrusă, odată ce lucrez în zona IT.
• Aș căuta modalități prin care să înlocuiesc unele aplicații de pe Internet.
• Aș citi mai mult.
• Nu știu cum aș reacționa.

Bâjbâi în fața ultimei întrebări. Mă simt ca atunci când înveți toată materia, cu excepția unui subcapitol ce nu pare deloc interesant, iar la examen pică fix subiectul neglijat. Adevărul e că în cei zece ani de când am descoperit minunăția asta care poartă numele de Internet, nu m-am gândit niciodată cum ar fi să nu mai citesc o știre online sau să nu mai socializez cu prietenii înainte de culcare. Eram pregătită să aleg ultima variantă de răspuns, când… BOOM! Oare se răzbună procesorul Intel pe mine pentru că i-am dat prea multe task-uri de îndeplinit? Și apoi îmi dau seama că alta e, de fapt, problema…

Dau o tură prin casă și realizez că sunt singură. „Pe mine de ce nu mă anunță nimeni, oameni buni?!”, zic în gând, ca pentru a mă apăra, cu toate că sunt conștientă că iar am rămas cu ochii căscați și urechile ciulite, privind spre monitor, fără a băga de seamă că mai sunt și oameni care vorbesc cu mine. Vestea bună e că nu sunt pedepsită pentru cele cinci ore pe care le-am petrecut în fața laptop-ului. Vestea proastă e că va trebui să aștept până se remediază problema, iar mie nu-mi place așteptarea.

Trece o oră, trec două, trec trei. Nicio schimbare. Iau în mână telecomanda pe care nici nu mai știu s-o folosesc și apăs butonul cel mai mare, de culoare roșie.

BREAKING NEWS!

De astăzi, Internetul devine istorie.

Poftim???

Cum rămâne cu toate proiectele mele din mediul online? Cu informațiile pe care nu m-am gândit să le stochez și pe un stick, nu doar pe email? Cu oamenii pe care-mi place să-i citesc? Cum rămâne cu MINE, odată ce n-a existat zi în ultimii ani pe care să nu o dedic Internetului? Inspiră, expiră, inspiră, expiră. Încerc să mă calmez. La urma urmei, prima jumătate din viață am reușit s-o trăiesc fără să știu de nea’ Google. Și-n plus, nu simțeam pe atunci că mi-ar fi lipsit ceva.

Brusc, mi-am dat seama de un lucru: lipsa Internetului trezește în oameni aceeași spaimă precum lipsa banilor. Când nu ai bani, ești mulțumit și cu puținul tău. Apoi, când ai, începi să arunci cu ei în stânga și-n dreapta, pe lucruri inutile. Și-n fine, când pierzi masiv, îți dai seama ce-ai fi putut face constructiv cu ei și uite, că totuși, n-ai făcut, fiindcă ai fost orbit. Pe aceeași structură, când nu ai deloc de-a face cu Internetul, ai impresia că o duci binișor. Apoi, când îl descoperi, intri pe o pagină, și-apoi pe alta, și-apoi pe alta, uitând scopul tău inițial. Iar când Internetul dispare definitiv, începi să regreți că ai neglijat partea sa utilă, orele pe care le-ai pierdut în fața paginilor web oarecare însumându-se în ani. Ani pierduți.

Își mai amintește cineva cum era viața înainte de Internet? Cum trăiam fără toate beneficiile lui? Cum căutam înnebuniți prin biblioteci pasaje din cărți? Cum trebuia să alergăm de colo-colo pentru a plăti facturi? O viață pierzătoare de timp… Să nu poți tu să dai peste informația care te interesează printr-un simplu search pe Google… zău așa!

Stau și mă gândesc nu doar la mine, ci la toți utilizatorii din întreaga lume. La adolescenții care vor țipa de ciudă că nu se vor mai putea conecta la Facebook, locul unde până acum își etalau vacanțele, cadourile primite, iubirile, cafelele și vorbele de duh, locul unde era atât de ușor să devii celebru. La oamenii în toată firea care își trăiau viața paralelă prin Internet: Second Life. La timizii cărora le va veni greu să lege o relație intimă, abordând în mod direct persoana care-i atrage. La prieteniile legate virtual, pe care le pierdem pentru că nu am apucat încă să cerem o adresă sau un număr de telefon. La miliardele de videoclipuri pe care le-am fi putut urmări. La edițiile de SuperBlog la care am fi putut lua parte. La numeroasele echipamente pe care le-am fi putut cumpăra din magazinul MediaDOT.ro…

Și totuși, progresul înseamnă că mereu avem o a doua variantă la dispoziție, chiar dacă mai puțin utilă. Ne vom adapta. Cum anume? Dând un pas înapoi.

• Utilizatorii Facebook vor invada librăriile, cumpărând agende în care vor reține datele importante ale rudelor și prietenilor. E adevărat că din partea agendelor nu vor primi notificări cu privire la zile de naștere sau evenimente importante ce urmează să aibă loc, însă acest lucru nu e neapărat un dezavantaj. Astfel, aceștia vor deveni mai atenți, obișnuindu-se cu gândul că nu li se va mai servi pe tavă totul, ci e de datoria lor să caute printre cuvinte informațiile de care au nevoie.
• Skype-ul va fi înlocuit cu telefonul, deci nu vom mai vedea cine și cât s-a îngrășat.
• Cei cu cont pe Twitter vor împrăștia prin toată casa notițe multicolore și apoi le va fi lene să strângă mizeria făcută.
• Fotografiile postate pe Instagram vor fi, până la urmă, înrămate.
• Dispariția LinkedIn va aduce cu sine utilizarea cărților de vizită.
• Celor cărora le plăcea să urmărească videoclipuri pe Youtube, vor privi mai mult pe fereastră.
• Iar noi, ăștia de pe WordPress, vom învăța să ținem din nou un creion în mână.

Gândurile înșirate mai sus m-au făcut să zâmbesc și să ies din starea de alertă. Întotdeauna există o portiță de scăpare dacă ești inventiv. Am dat click încă o dată pe răspunsul final, altul de data aceasta, care s-a recolorat cu albastru, semn că internetul și-a revenit subit: Aș căuta modalități prin care să înlocuiesc unele aplicații de pe Internet.

FELICITĂRI!

Pentru dumneavoastră, Internetul nu a devenit vital, putându-vă descurca de minune chiar și în lipsa acestuia. Dețineți abilitatea de a îmbina viața reală cu cea virtuală, ceea ce denotă că sunteți o persoană echilibrată.

„P-asta trebuie s-o vadă părinții…” 

***Articol scris pentru proba 15 din cadrul SuperBlog2014, sponsor – MediaDOT***

 surse: pinterest.com