Nina Docea

de Mădălina Rodocea

Sah cu destinul

3CA12PFD8

Pentru prima oara, dupa o vreme indelungata in care nu isi mai vorbisera, acum se aflau fata in fata. Rivali pe viata, se priveau doar in ochii incercanati, dar dornici de izbanda. Cel din stanga, slab, putin aplecat peste masa, cu parul valvoi, respira haotic. Celalalt, cu o privire ce inspira teama, imbracat din cap pana in picioare in negru, isi apasa degetele mainii drepte, pe rand, pe masa mica din lemn, scotand sunete repetate ce prelungeau obsesia clipei. Stiau amandoi ca asta era lupta finala, dar niciunul nu indraznea sa faca prima miscare.Si secundele treceau…

Minutarul a facut inca o turatie completa.Inca una. Si inca una. Si…s-a oprit brusc, cu un tacanit care i-a facut sa tresalte pe amandoi. Era doisprezece noaptea. Din strada intunecata, odata cu mirosul de praf ud care patrundea prin crapatura geamului, onduland usor, ghidat de aerul noptii, perdeaua de matase, s-a auzit si urletul unui caine, undeva in departare, pe campia pustie. Era timpul. Cel din dreapta si-a ridicat manecile pelerinei negre, a pus mana pe un pion si l-a mutat, ranjind. Stia sigur ca nu putea pierde. Niciodata nu pierduse. Isi privea in ochi adversarul, incercand sa-i ghiceasca gandurile. Si reusea! Simtea fiecare semnal nervos transmis creierului si anticipa fiecare miscare, ii patrundea in minte, fara sa o tulbure, insa putea citi tot, ii putea cuprinde ratiunea si simtirea. Era cel mai profund rival de pana acum, cel mai incapatanat, incat nu-si putea crede ochilor.Il fascina puterea acestei fiinte, care s-a luat la tranta cu destinul. Voia sa-l modeleze dupa bunul plac, incercand numeroase ghidusii, care oricum erau inutile.Tensiunea crestea din ce in ce.

Dar, asa sunt oamenii!…

Se afla intr-o postura noua, care nu il intimida, ci il emotiona pana peste puterea cuvintelor. Aproape ca nu-si putea dezlipi ochii de pe acest om care, oricat de limitat parea, avea o inima viteaza. Si il privea asa, pierdut, iar minutarul a mai facut inca o turatie completa. Inca una. Si inca una. Si…

Sah mat! , a auzit vocea tremuranda a barbatului din fata sa, gata sa planga si sa izbucneasca intr-un ras nebun in acelasi timp.

A zambit doar. Amar. Nu stia sa piarda si nu era nici constient ca asa ceva se putea intampla. Puterea lui depasea orice mijloc omenesc, orice ratiune, orice simtire… Oare a vrut sa-i aroge dreptul la victorie?! Oare mai exista vreun alt destin, in afara lui, in acest univers?! Imposibil!…

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

informatie

Această înregistrare a fost postată la August 23, 2014 de în Uncategorized.
%d blogeri au apreciat asta: