O ardeleancă la Craiova

Atunci când am terminat liceul, fiecare coleg și-a îndreptat atenția spre un oraș mai mare în care să-și continue studiile. Unii au ales Bucureștiul, alții Sibiul, majoritatea am rămas aproape, la Brașov, doar unul singur s-a pomenit să aleagă… Craiova.

Deja începuseră să circule prin clasă bancuri cu olteni, iar imaginea din mintea mea cu privire la Craiova nu era una deloc roz, întrebându-mă tot mereu cum putea acel coleg să lase munții noștri frumoși pentru câmpiile Doljului. Acum, odată cu provocarea lansată de Casa de Cultură Traian Demetrescu, realizez ce gândire simplistă aveam și cât de mult eram ghidată de preconcepții. Provocarea este una destinată bloggerilor, fie ei olteni, moldoveni, ardeleni ori bănățeni, aceștia fiind invitați să scrie despre un eveniment din Craiova Culturală la care ar dori să ia parte. Eu n-am ajuns până acum pe acolo, însă diversitatea ofertelor culturale mă face să cred sincer că titlul de Craiova Capitală Culturală Europeană 2021 ar fi meritat din plin de către acest oraș, împreună cu regiunea Olteniei: de la Festivalul „Puppets occupy street” până la Divanul Degustătorilor de Film şi Artă Culinară, de la Târgul Meşterilor Populari şi până la Simpozionul Internațional de Sculptură „Drumuri brâncuşiene”, oricine are ocazia să se regăsească într-unul din frumoasele evenimente ce împânzesc Craiova. Și să nu mai vorbim de arta stradală, care vine să completeze farmecul orașului și de care ne-a povestit un oltean get-beget, deschis dialogului:

(vezi sursa)

Nu mai e niciun secret că cel mai mult pe lumea asta îmi plac câinii și muzica populară. Însă cum evenimente culturale care să implice câini nu cred să existe sau poate nu sunt eu îndeajuns de informată, mi-a atras atenția faptul că anul acesta va avea loc cea de-a XXIII-a ediție a Festivalului-concurs Național al Interpreților Cântecului Popular Românesc „Maria Tănase”, undeva prin octombrie-noiembrie, festival organizat de Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Dolj, cu sprijinul Consiliului Judeţean Dolj, al Societăţii Române de Televiziune şi al Societăţii Române de Radiodifuziune.

Purtând numele celei pe care o numim adeseori „Doamna cântecului românesc”, Festivalul reprezintă un mijloc de a aduna într-un singur loc tradiții din toate colțurile țării, dar și din diaspora, la sfârșit ieșind la iveală autenticul, atât prin modul de interpretare a pieselor, cât și prin ținuta scenică, frumusețea și autenticitatea costumelor populare pe care concurenții le poartă cu mândrie. Concursul face cu putință, astfel, întâlnirea la Craiova cu un însemnat număr de soliști instrumentiști și vocali consacrați (Dumitru Fărcaș, Maria Ciobanu, Irina Loghin, Valeria Peter-Predescu, Floarea Calotă, Veta Biriș, Sava Negrean-Brudașcu,  Nicolae Furdui Iancu sau Angelica Stoican), acompaniați de orchestre de înalt prestigiu (Orchestra Radio­di­fuziunii Române, Orchestra Ansamblului Folcloric „Maria Tănase” din Craiova, Orches­tra „Fol­clor” din Chișinău). Totodată, concursul s-a dovedit a fi o adevărată rampă de lansare a unui însemnat număr din cei mai înzestraţi interpreţi vocali și instru­mentiști ai cântecului popular românesc.

Întotdeauna am simțit o bucurie de nestăvilit, ce-mi umplea întreaga ființă, în momentul în care auzeam vreo orchestră interpretând muzică populară autentică, însă niciodată n-am luat parte la un Festival-concurs, în care emoțiile participanților sunt cu atât mai mari. Dacă aș avea timp liber în perioada de desfășurare a acestuia, sigur aș fugi până la Craiova de dragul emoțiilor atât de pure, pe care doar folclorul le transmite cum știe mai bine. Și-aș sta liniștită în sală pe scaun, dând pe ascuns din picioare pe ritmul muzicii, cu gândul că poate, într-o zi, vreun alt om va sta cuminte în fața mea, în timp ce eu voi ține microfonul în mână și voi purta un frumos costum popular din Țara Făgărașului, țara mea dragă, pe scena orașului care se pregătește a fi capitală culturală europeană…

Mai jos, o mică demonstrație. 🙂