Iarna pe unghiuță

A-nceput de ieri să cadă
Câte-o unghie falsă-n grabă,
Gelul s-a cam răzbunat
Spre vârfuri, dar stă grămadă
Peste pat.

(al unghiei pat!)

Nu e lungă, dar e bine,
Și rădăcina e scrum.
Orgoliu-i liniștit acum.
Dar năvalnic farmec vine
Nu oricum.

(cum-necum!)

Sunt lacuri. În multe nuanțe,
Din colecție vin țipând,
Altele numai trecând
Discrete, dar furând ochii
Vrând-nevrând.

(dar mai mult vrând!)

Adevărul e că prea mult timp fusesem adepta unor ținute sport, pe care le potriveam cu o ojă pe jumătate luată și unghii roase. Noroc cu prietenele bine intenționate care m-au convins, într-un final, că nu merită să mai dai banii în stânga și-n dreapta pe o grămadă de culori, când unghiile false rezolvă problema. Dar ce rezolvare-i aia când în loc să repari, tu doar maschezi defectul? Așa c-am renunțat la fel de repede pe cât am și acceptat.

Baiul a fost că unghiile naturale, care oricum erau deja vai de căpșorul lor, s-au sensibilizat într-un hal fără de hal după ce le-am supus unor asemenea chinuri. Mi se despicau și făceau niște valuri mai mult decât dubioase. Nici mie nu-mi venea să privesc înspre ele, scârbită fiind de zigzag-urile inestetice și făcându-mi mii de griji cu privire la ce-o spune lumea despre așa manichiură nelalocul ei. Mi-aș fi băgat până și unghiile-n gât de ciudă… dacă aveam. Dar n-aveam, așa că m-am mulțumit cu buricele degetelor. Așteptam până și două-trei săptămâni să le văd mai rotunjoare și, când în sfârșit credeam c-am reușit performanța, poc! Mi se rupea. Unghia, zic. Acum, nu asta era nenorocirea, ci faptul că trebuia să le tai pe toate celelalte nouă după atâta amar de străduință și-o luam, din nou, de la zero.

Într-o zi mă plimbam prin centrul vechi al orașului, cu mâinile în buzunare și pumnii strânși (să fiu eu sigură că nimeni nu-mi poate observa unghiile), când, deodată, îmi iese în cale o vitrină multicoloră. Culori turbate și îndrăznețe, altele în tonuri calde, altele abia observabile, dar la fel de frumoase. Am tot dat târcoale vitrinei, până când m-am hotărât să-mi fac un mic cadou, mai ales că vin sărbătorile. Așa că anul ăsta mi-am fost propriul moș, înainte de vreme, cumpărându-mi un set de lacuri Farmec Collection 2014 în ton cu sezonul, pe care orice doamnă sau domnișoară le-ar primi cu brațele deschise și zâmbetul pe față, nemaicontând faptul că acasă, uitate prin sertare, se mai ascund încă sticluțe – unele, chiar neîncepute!

Planul meu a fost cât se poate de simplu, bazat pe o mică superstiție: nu doream să intru în noul an cu aceleași unghii fără formă, așa că am contat pe faptul că noile culori îmi vor încânta cu siguranță nu doar ochii, ci și unghiile, așa că acestea vor crește mult mai repede, fiind doritoare să-și poarte cu mândrie paleta bogată de nuanțe. Am avut dreptate? Am avut! Să vă spun și de ce. Cum am ajuns acasă, am și desfăcut pachețelul care făcea să-mi sclipească ochii. De obicei, aleg lacul de unghii în funcție de dispoziția de moment sau, la ocazii speciale, în funcție de ținută. Ca o paranteză, cum am o nehotărâre de neclintit în mine, mi-ar fi greu să asortez mereu culoarea lacului cu hainele, căci asta ar însemna să-mi schimb manichiura în fiecare zi. Am închis paranteza. Revenind, n-am dat cu banul, dar recunosc că tare greu mi-a fost s-aleg cu care ojă Farmec să încep, însă cum unghiile mele erau minuscule, am ales un lac de unghii mai deschis, ca să nu sară în evidență.

HONEY, I’M HOME mi-a fost partenerul ideal pe parcursul a mai puțin de două săptămâni. După ce am aplicat primul strat pe unghii, toată dispoziția proastă de dinainte parcă s-a evaporat. Era altă treabă, iar asta nu se vedea doar la suprafață, ci o simțeam foarte clar în interior. Parcă atrăsesem culorile ruginii ale toamnei în manichiura mea, lucru ce-mi dădea încredere și mă făcea să mă simt și eu femeie. Așa că am continuat seria aplicărilor, cu toate că oja nu sărea de pe unghii. Nici acum nu știu de unde mi-a venit ideea, dar cert e că mi-a fost de mare ajutor, de la o zi la alta rezultatele fiind vizibile: unghii mai tari, care creșteau într-o zi cât altele în zece!

După ce m-am pomenit cu unghii frumoase într-un timp atât de scurt, nu m-am putut abține să nu mi le îmbrac în straie de sărbătoare (chiar dacă nu era nicio sărbătoare) cu ajutorul SANTA’S HERE, un roșu exact pe placul meu: suficient de deschis ca să nu dea spre vișiniu și suficient de închis încât să nu bată la ochi. Întotdeauna am considerat că roșul pe unghii scoate la iveală pasiunea, focul acela de nestăvilit ce mocnește înăuntrul femeii încrezătoare, femeie care nu fusesem niciodată și nici nu credeam că voi fi vreodată. Dar iată că am avut parte de o surpriză minunată: fata aia proptită într-un colț s-a transformat în femeia care ține la manichiura ei.

Totuși, preferata mea rămâne de departe TREE’S ROCK, o culoare de care m-am îndrăgostit iremediabil: un soi de turcoaz, care simt că mă reprezintă cel mai bine și care mi se asortează cu ochii. Nu că ar observa cineva, dar pentru mine chiar și acest detaliu face diferența. 🙂

Iarna asta mi-am recăpătat farmecul și încrederea cu ajutorul colecției noi de lacuri. Nu mai simt nevoia să-mi strâng pumnii, ascunzându-mi defectele, ci îi las relaxați, fără grija că vreo privire încruntată mi-ar putea strica ziua. În cazul meu, secretul pentru o manichiură îngrijită nu e vreun secret de stat. Pentru mine, având în vedere problemele legate de unghii fragile, contează foarte mult ca odată la câteva zile (două-trei), să aplic un nou strat de lac peste cel vechi. Nu doar că se fixează mai bine culoarea, care, astfel, pare mai strălucitoare, dar printr-un fel de aliniere a planetelor, unghiile devin brusc mai puternice și cresc fără să se rupă. Evit pe cât posibil să folosesc acetona, dar în schimb vin cu pensula, fie că e nevoie să retușez, fie că nu, oja devenindu-mi un fel de aliat împotriva unor unghii mici, care ar părea, astfel, neîngrijite.

Am adăugat o pată de culoare acolo unde lipsea și-am scos la iveală femeia din mine acolo unde o așteptam să apară. Presimt c-o să am parte de-o vacanță de iarnă ca-n povești!  Mulțumesc, Farmec!

***Articol scris pentru proba 23 din cadrul SuperBlog 2014, sponsor – Farmec***

surse foto: semneletimpului.ro, pinterest.com

Publicitate